…sau “doi betivi in deplasare”.
Am planificat miscarea asta cam cu doua luni inainte, dupa ce ne-am hotarat (eu si Sorin) ca o sa mergem sigur la Cluj. Am mai “adoptat” doi nebuni cu noi si joi dimineata, pe 10 martie, am plecat spre Cluj pe o vreme nasoala - rece si cu vant puternic. Cum pe drum n-am avut prea mari aventuri, inafara de clasicele faze cu soferi romani, am ajuns destul de repede la destinatie. Acolo ne-am despartit, iar dupa o pauza de somn de putin peste o ora ne-am miscat spre centru, sa bem o bere cu un vechi prieteni si sa mai cascam ochii.
Dupa vreo trei beri si o masa decenta, ne-am dus pe la noua fara zece la club, unde lumea deja se adunase. Am intrat si ne-am intalnit cu cativa oameni din Bucuresti pe care ii stiam si ne-am mai pus la o bere, in asteptarea inceperii cantarii. Asteptarea a durat cam mult, iar pe la zece au venit pe scena Clitgore in formatie de doi plus unu, adica chitaristul, bassista si vocalul invitat Buvnitz; tobele s-au batut de pe un smartphone, pentru ca tobarul era plecat in deplasare - se pare. Lumea n-a fost extraordinar de entuziasmata, dar au fost cativa care s-au agitat pe acolo prin fata.
Dupa o pauza de vreo jumatate de ora, timp in care am iesit prin tunelul cu fum de la intrare sa ne luam o cafea, pe scena au aparut americanii de la Primitive Man, cu chitara distorsionata la maxim, cu tonuri joase, cu ritmuri lente si cu o voce aspra si groasa, care ne-au cantat niste stoner doom apreciat de multi dintre cei prezenti. Ca de obicei pe la noi, lumea s-a adunat mai in fata cand a fost vorba de o trupa straina si chiar s-au agitat spiritele putin. Eu cu Sorin ne-am tras mai spre bar unde am consumat in continuare berea “dulce”.
Apoi a mai fost o mica pauza si capii de afis ai serii s-au urcat pe scena, dupa ce toata lumea s-a adunat de prin toate colturile si cotloanele. Si a fost nebunie de la un capat la altul. Dupa ce Primitive Man au incetinit distractia cat de mult au putut, Magruderii au “alergat” toata lumea timp de 40-45 de minute.
Am alergat si eu si la propriu si la figurat, mi-am luat niste coate in piept, niste pumni in cap, dar adrenalina imi spunea ca nu e nimic… si la fel mi-a spus si cand mi-au sarit ochelarii de pe nas!! Din fericire i-am recuperat si mi-am continuat alergarea prin circle pit-uri si in imbulzeala generala care era in fata. Nu cred ca cineva care a fost la show ar putea spune ca nu s-a simtit bine. Se vedea de la o posta ca lumea e in distractii maxime, iar cei trei de pe scena au intretinut atmosfera aia pana la final. Iar la final, dupa un bis cu o piesa mai lenta, a venit surpriza serii, atunci cand baietii au facut un cover la Napalm Death…. da, a fost “You suffer”, cea mai tare piesa de grindcore EVER!
Si da! A fost cea mai tare deplasare la care ma puteam astepta… poate se repeta!